PAGINI
Categorii
- Crestine (1,445)
- Poezie (2,146)
- Poezie de dragoste (102)
Ultimele poezii postate
- ÎNTRE IESLE ȘI COLIND
- IARNĂ-NEIARNĂ
- ÎNTRE ZÂMBET ȘI BUZE
- CULOARE DE SUFLET
- APĂSARE
- VIBRAȚIA INIMII
- FANTĂ
- PE VÂRFURI DE MIJLOC DE NOAPTE
- E VREMEA SĂRBĂTORII
- LA CE FOLOS?
Ultimele comentarii
Informatii blog
Abia când
am urcat
mai sus decât
zborul
am văzut că aripa
îmi era
locuită
Despărţind fluturele
de zbor
rămâne doar
omida
care produce
larve
chiar sub arcul
de lumină
al lumii.
Condamnat
să trăiască
împreună cu Omul,
căinele credicios
îşi păzeşte
stăpânul.
Răsplătit
însfârşit cu un os
câinele păzitor
îşi poate începe
festinul.
La muntele
pe care
l-am străpuns
am ostenit
de-ajuns.
Şi nici măcar
nu m-au
ademenit
comorile de aur
şi argint.
Prea însetat
m-am aplecat
către izvor
ca să
nu mor.
Dac-am învins
muntele-nalt
şi de bazalt,
e semn
din cer
că mi-au crescut
braţe
de fier.
Când a murit
fierarul din sat
caii
au pribegit
o vreme,
în jurul fierăriei ;
apoi
s-au pierdut
în păduri
ca nişte năluci
albe.
Se spune că
au ajuns la oraş,
dar acolo
nu aveau voie
să galopeze
pe străzi,
să poarte hamuri,
să pască ierburile
ori să necheze
în libertate.
Atunci, caii,
s-au întors
la fierărie
şi s-au înhămat
singuri
la trăsura
care-l purta
pe fierar
la groapă.
Au lovit cu copitele
pământul
până când
groapa fierarului
s-a acoperit
cu ţărână
amestecată
cu potcoave.
În curând,
cailor
au început să le
cadă copitele
aşa cum
îngerilor păcătoşi,
odinioară
le cădeau
aripile.
Uneori,
o inimă
e mai împietrită
decât
piatra.
Ai putea
sparge cu ea
lacătul
care
încătuşează
sufletul.
Nopţile sunt
umbra
zilelor fecioare
blestemate
pe veci
să fugă de
Soare.
Noaptea e o zi
cu ochi legaţi
în care
se nasc
regii blestemaţi.
Niciodată, noaptea
n-apucă
să doarmă
de teamă că umbra-i
la soare
se sfarmă
Între fructul şi
floarea din pom
încape aproape
un soare
şi-un Om
Prin trunchi se coboară
o Mână divină
să descuie comoara
de fructe
culcată-n rădăcină
Cuvintele trimise-n departări
se-ntorc acum cu rod
– şiraguri albe –
urcă pe scări
în care carii nu mai rod
Cuvintele-mbrăcate
în forme albe
sunt binecuvântări
Păsările
au scris pe cer
zborul
cu penele lor
În nopţile
cu ploaie
şi vânt
blestemul
stelelor căzătoare
au coborât
zborul
pe pământ
……………………
printre târâtoare.