Într-o lume
păgână şi rea,
truditorul
şi-a adunat sudoare
spre a se deseta

Unii spun
că întunericul
s-ar trage
dintr-un ultimo
licăr de lumină…

Arătati-mi
o rază de întuneric
în lumină
şi vă voi crede

Voiesc a merge,
nu voi a sta;
aş vrea să zbor
nu a cădea

doresc să dau,
nu a lua
din lumânare
să fac o stea

vreau să iubesc
ca în Agape…
ca pe pământ
să merg pe ape

mi-e dor de cer
ca de o casă,
de veşnicie
ca de mireasă

mă culcă , Doamne,
în pacea Ta!
la Înviere
mă voi scula

în negrădina
unde rădăcinile cresc
deasupra coroanei,
cârtiţele
se cred păsări

O rândunică
s-a întors din ţările calde
doar cu o aripă…

cealaltă
opreşte zborul de corb
către omul surd
şi către omul orb

răsturnat peste tanc,
războiul
rotea turela
spre imnul păcii

odată pornit la vânătoare,
omul
asmute asupra prăzii ,
moartea…

zornăitul banilor
se aseamănă
cu huruitul şenilelor
când trec
peste cimitire

acoperit cu alb de zăpadă
corbul
a dat năvală
la porumbel în ogradă

Adam şi Eva
încă mai caută
întoarcerea în Eden
pe drumul sinuos
al şarpelui

« Postari mai noi — Postari mai vechi »