O sămânţă de măr
a ajuns să locuiască
într-o ţarină roditoare;
şi după o vreme,
şi mai multe vremi,
livezile povesteau
despre drumul fructelor
dinspre rădăcini,
spre viaţă,
prin muguri de flori,
în timp ce păsările
îşi făceau cuiburi
ca nişte seminţe
în ramuri de meri.

Uneori, înţelepciunea
nu pune întrebări
pentru că nu are vreme
să aştepte răspunsuri.

Vărsată din inimă, peste alte inimi
dragostea
prinde a întinde
pământ
şi ceruri noi.

Mereu urmărit de lumină,
întunericul
se ascunde.

Atunci când îl ajunge,
lumina îl străpunge
ca o învingătoare.

Trunchiurile pomilor
nu se încovoaie
atâta vreme cât ramurile
le trag înspre cer.

Rădăcinile
au totdeauna forma
de degete
care dăruiesc.

În spinii trandafirilor
zace lumina
care,
pentru că
nu s-a urcat pe înălţimi,
sfâşie.

Între răsăritul
şi apusul unei flori
se varsă întotdeauna
un curcubeu de parfum

Când pietrele au vrut
să-şi croiască drum peste ape,
aşa cum apele şi-au croit drum
printre pietre,
apele le-au înecat
fără urmă.

Foarfecele pentru cuvinte
au retezat litere
din cuvântul care
învelea dragostea
pînă când
din litere a rămas doar stea,
care, şi ea
clipea ca o iubire.

« Postari mai noi — Postari mai vechi »