PAGINI

Categorii

Ultimele poezii postate

Ultimele comentarii

Informatii blog

Stăpânii de sclavi
devin sclavi stăpâniți
de beția puterilor siameze;
chiar ajunşi gângavi
şi multiorbiți
bâjbâie încă să spioneze.

Pe coarda care plânge din vioară
Se urcă un arcuş apoi coboară
Un tren ca o logodnă de fecioară
Nu ştiu dac-a venit sau va pleca din gară

Tăcut e menestrelul şi trăieşte
Iar mâna lui aluneca pe strune
Încă străfulgeră dumnezeieşte
Balada ce povestea vieții lui o spune

Poate aveți un galben să îi dați
Sau poate paşii veți încetini;
Opriți-vă o clipă, ascultați,
Voi, ce-alergați şi nu vă ştiți opri.

El este Vierul şi noi suntem Vița
la El e Veşnicia, la noi,Vremelnicia
prin El aVem înVierea şi Viața Veşnică
odată cu aVerea pentru mireasa Vrednică

ne-a scos din omul sclaV, gângaV şi bolnaV,
din cel uscățiV şi bețiV,
Vărsându-ne-n om milostiV

ne-a scos din corVezi de Vrăjmaş
salVându-ne-n Vrej de urmaş,
din om Vânzător în pom roditor;
în omul fugar Va pune Vlăstar
iar nada striVită Va fi izbăVită

cuVântul cu care Veşteşte
în Vraci şi în DiaVol loVeşte;
pe Vameş îl ia de la Vamă
şi-l face cu Sine de-o seamă
Vorbeşte la Valuri să tacă
şi Vine la tine în barcă

ne-a izbăVit de Vânzătorii de Vrăbii,
iar din cuVântul Lui mai face săbii
a Vânturat aVarii-n aVuțire
înVeşmântându-ne-n cămăşi de in subțire

El la CalVar a biruit Vrajmaşul,
a pus în trâmbiță să sune ceasul
şi a promis că iarăşi Va să Vină
pe nori, în strălucirea Sa diVină,
să judece pe omul ce se Varsă
şi-atunce lumea-ntreagă Va fi toarsă.

Vă-ndemn:
spre-nVățător să ne întoarcem fața
şi moşteni-Vom calea
adeVărul
şi Viața.

După o noapte tăios de friguroasă
toți copacii erau îmbrăcați
în acelaşi fel de pijama,
alb-brumărie

îmi venea să-i întreb:
-oare nu ați înghețat
adormind acoperiți atât de subțire ?

dar ce zic eu,
când înveşmântarea asta
făcea parte din însăşi
somnul lor odihnitor
şi mai ales că,
din când în când, se înveleau
cu cerul înstelat, ocrotitor.

-Pământ şi aPă,
-Pâine şi Păcat,
-PotoP şi doP de munte Ararat
-Pustiul sterP alPeregrinului Plecat din corP Plăpând
şi din Prinzonierat;

-PoPor Pornit Prin Porți de aPe
sPre Paştele Promis
atâta de-aProaPe
şi dePărtat de şarPele Proscris

-Poteci, Plivite Printre sPini
sPre un Pământ cu laPte
şi cu miere ,
Printre coPaci fără tulPini
sPre Pomul vieții şi sPre înviere

‘naintea şi ‘naPoia lor
Păzite
de stâlP de foc şi stâlP de nor
sPre-a nu mai şchioPăta Printre
isPite

-Plâng Pruncii Prigoniți de ProPriii Părinți
Printre Popoare moarte şi Păgâne,
dar îmPlinind Porunci de a
urma Pe sfinți
(Prin crucea-drePt-rePer)
din Patria Pământ,
sPre Patria din cer.

Un singUr DUmnezeu, Un singUr dUh,
Un singUr FiU mântUitor în Univers:
IsUs Hristos.

apUcă-te în totUl totUlUi tot
nUmai de DomnUl DUmnezUl tăU!
atUnci UneltitorUl lUmii macUlate
va fi-arUncat în hăU

e ceasUl de pe Urmă
şi îngerUl va sUna adUnarea:
Unii pentrU RaiUl LUi
şi cei mai mUlți pentrU
plânsUl şi scrâşnetUl dinților

fUgiți dintr-o lUme pierdUtă
cât încă nU-i târziU!
în bUnătatea şi îndUrarea LUi,
JUdecatorUl a avUt îndelUngă răbdare.
acUm e chiar la Uşă;
tU, Unde ai ajUns?

Adesea puşi la colȚ
şi prea des încolȚiȚi
de hoȚii alăptaȚi în Țarcuri înȚărcate
noi încă împărȚim cu mulȚumire
bucatele firbinȚi la inimi îngheȚate

Mai Țipă Țapi jertfiȚi printre cuȚite
în colȚuri Țiitoare de Țărână
când suliȚe-ascuȚite, Țintite-n coaste
Țin Țărmuri ciuruite în ȚâȚână

în jilȚuri Țesălate de Țârcovnici
se caȚără veniȚii nechemaȚi
viȚei întruchipaȚi de-Aroni nevolnici
fac Țăndări impăraȚii blestemaȚi

doar hoȚii sar în Țarcul de la oi
când moȚăie păstorii lângă stână
O!Doamne, lasăȚi Duhul peste noi
să pună înviere in Țarână.

LITERA “Ş’

ieŞind din stufăriŞ,
Şarpele s-a furiŞat
Şiret
Şi ca un ucigaŞ
pe Şalele înŞelării
zornăindu-Şi Şenilele
să înŞele ascultările
Şi înŞurubând venin
pe sub cămaŞa-înveliŞ
a cerului,
prin Şanțul năduŞit cu Şpan,
spre coŞul deŞărtăciunii
deŞertăciunilor
Şi spre cazn.

SilabiSind, meSenii poveSteSc
de caSele Semințelor din Spice;
numai apoi Se roagă, Se hrăneSc
Sărbătorind ieşirea din iSpite

S-abat apoi ca treStii gânditoare
Spre un Sabat al Serii, Secerat,
îndeStulați de Sfintele izvoare
a muntelui Sinai răScumpărat

În Somnul peSte noapte, Serafimii
Speranțe Sfinte Strecură în viSe
şi când Se naSc , oştile luminii
DeSchid în ceruri porțile închiSe.

LITERA “R”

R –  de la Regele univeRsului
şi de la ceR
de la Răsărit şi înseRaRe
de la Rai şi îngeR
de la Rugăciunea în Rugul apRins ,
de la fRate şi soRă,
de la pRunc şi păRinte
de la iubiRe şi de la mântuiRe

dar şi de la Rană şi Rănit
de la oRb şi oRbit
de la înfRânt Rătăcit, Risipit

R, de la Rob şi Roabă
de la biR , de la zbiR şi omoR;
de la coR
şi zboR şi doR, condoR şi onoR, zăvoR și odoR
de la Răni caRe doR

R, de la cântaR şi gRânaR, ogoR şi RăzoR,
Rădăcină şi lăstaR,
de la Râu şi  pâRâu
şi caRul cu gRâu
ori scaRa spRe pod
uRcată cu Rod

R, de la puteRea ceRească a Regelui RegiloR,
HRistos Răstignit la CalvaR,
spre învieRe şi ieRtaRe,
cu dRagoste Dumnezeiască
pRin jeRtfă, pRin cRuce şi haR.

« Postari mai noi — Postari mai vechi »