Și eu, ca și Iona
am fugit de fața Ta
să mă ascund
undeva pe pământ;

Am uitat că Tu ai făcut pământul
cu tot ce e pe el
și mă vedeai

Ascunzându-mă în apele pline
și în apele goale
am uitat
că toate eru ale Tale

Nopților când le-am cerut
să mă ferească
Tu ai trimis diminețile
să le cucerească

Eu, un biet om
nu am știut
că orișiunde aș fi
eram pe teritoriul Tău
și toate și totul
-ca într-un cuib-
Îți locuiau în palmă

Așa că m-a găsit;
și m-am temut
să nu mă lovească.

Dar El mă căuta
să mă curățească
și să mă iubească.

Ziua cercetării
durează
din momentul în care
deschizi ochii
pentru prima dată
până când
îi inchizi
pentru ulima oară

Între cele două
există doar o clipire
care poate să doară.

Până și sămânța-comoară,
se dezbracă de carapace
și la un semn
se pregătește să moară
demn,
iubită de pământ
ca o fată fecioară
înfășurată în vânt

în nădejdea ei
de-a fi iubită de soare
sămânța răsare
în fire
de fete fecioare,
fiecare
cu semințe în carapace
care mai dorm
într-o casă tăcută de pace…

Numai mucegaiul păcatului
caută adăpostul
sub baniță
unde neînțelepții
își ascund lumânarea
amăgindu-se
că au primit lumină…

Pentru că m-am ascuns în suspin
și am plans cu amar
Dumnezeu m-a adus înapoi în mine,
hrănindu-mă cu pâine
și “desetându-mă”din pahar

Pe Dumnezeu nu-L pot vedea
decât oamenii
care privesc cu sufletul;
ochii lor
-decojiți de solzi-
tânjesc după Pomul Vieții
din Raiul
lui Dumnezeu…

Am fost și eu
aproape lepros
atâta vreme cât nu m-am întors
cu cel vindecat
la Cel care vindecă
de boli și păcat

Eram aproape olog,
târându-mă pe jos,
prea aproape de țărână
și de pământ păcătos
până când
am ieșit de sub umbră
și am auzit porunca:
-Ridică-te și umblă!

Începem a vorbi
abia când spunem rugăciuni,
fără coroane de spini,
prin cuvinte desprinse
din ruguri aprinse;
cu inima îndoliată,
neîmpietrită,
curată, neîmpărțită
și ispășită,
la masa unde se frânge
trupul de pită
și curge
vinul de sânge.

Având urechi, le folosești
dacă auzi și nu-mplinești?
auzi vacarm, ademeniri
dar n-auzi șoapte din iubiri

auzi minciuni, auzi ispite
n-auzi cuvinte curățite;
auzi de îngerii cazuți
dar mergi pe calea celor mulți

iar când ai auzit de Noe
nu ai făcut voii voie,
în arca lui nu te-ai urcat
s-ajungi la munții Ararat

ai auzit de primul om,
de neascultarea de sub pom,
știi de căderea în păcat
și de chemări la vindecat

ai auzit și de prooroci
dar calea nu vrei să- ți întorci;
ai auzit de ucenici
dar din pămâmt nu te ridici;

aproape surd la rugăciune
pe buze de îngropăciune,
aproape surd fară iubire,
aproape surd la răstignire…

« Postari mai noi — Postari mai vechi »