IMPERII

S-au ridicat imperii mari pe furt
Și costelivii nu mai au nici coaste
Ne este drumul vieții mult prea scurt
S-aducem adevărul iar la oaste

Hidoase măști din praf de mucava
Rânjesc din scorbura de îmbuibare
Când inima în piept va învia
Se vor topi imperii în furnale.

Există o zi înaintea oricărei zile din viața noastră;
este înaintea zilei în care ne-am născut
pentru că ne naștem din nou,
nu pentru o paranteză de viață,
ci pentru viața veșnică

este înaintea zilei în care ni s-a dat un trup
pentru că ajungem mădulare în trupul lui Hristos,
înaintea zilei în care Dumnezeu ne hărăzește copii
căci devenim copii de Dumnezeu

înaintea zilei când ni s-au dat părinți
pentru că putem să-i spunem lui Dumnezeu: Ava,
adică Tată
este înaintea zilei în care ne căsătorim
pentru că suntem aleși a fi mireasa lui Hristos,

înainte de a avea frați și surori,
căci ajungem a fi frate cu El
și înaite de ziua în care vom muri
pentru că, cu acea zi de dinaintea tuturor
începe viața veșnică,

adică lăsăm pământul pentru că am primit cerul,
lăsăm lutul pentru a lua slava,
lăsăm totul, care-i nimic,
apucându-ne în totul totului tot
de acela care din nimic a făcut totul.

Unei țări i se poate fura bogăția
lăsându-i stindard sărăcia,
ea poate fi sfâșiată dinlăuntru
de stoluri de păsări de pradă
și mutată pe bucăti în altă ogradă;

lăsându-i durerea s-o doară
când rana aproape-o omoară,
să-i torni în izvoare otravă,
s-o lași fără leacuri, bolnavă,
e cea mai cumplită corvoadă

vânzându-i pământul, îi vinzi
rochiile înflorate la talcioc,
și pentru haina din spate tragi la sorți
pentru jocuri murdare de noroc

în târgul de sclavi o vinzi fără nume
risipindu-i copii prin lume;
i se pot otrăvi măruntaiele și pâraiele
i se pot lepăda apele minerale
și fostele furnale
pentru roșcovele acelea banale

se poate să-i împarți mărunțișul
ființelor ei oropsite,
iar când se roagă
să-i amesteci cu neghină secerișul,
să-i faci o pârloagă din grădină
furându-i măritișul

se poate înșela o țară oricât ar fi de frumoasă
oricât de fecioară, se poate opri să nu facă școală,
ar putea ajunge flămândă și goală
costelivă, însetată, precum o ciutură spartă

o țară poate ajunge batjocorită,
terfelită în minciună, amăgită,
acuzată fără vină, lovită, aproape, aproape strivită

dar ce am început să povestesc?
oare despre care țară vorbesc?

țara aceea se poate trezi într-o zi:
îi va prinde pe hoți, îi va lega
cu zăbrele de temniță grea,
îi va încarcera pe toți
și vă spun: acea zi va veni
și o va sărbători fiecare
ca pe o sfântă sărbătoare de Crăciun.

Patrie:
cuvânt abandonat ca un copil al nimănui,
tocmai tu, care ești a tuturor;
cuvânt devalizat și devalorizat
tocmai de cei fără valoare

niște mercenari te-au pus la pământ,
te vând literă cu literă,
stropindu-te cu venin de viperă,
te-au dezbrăcat și ai ajuns o epavă,
în fântâna ta au turnat otravă

din acest cuvânt sfânt au făcut un înfrânt,
te-au dezbrăcat de tulpină ca de o cămașă,
ai ajuns o străină din mireasă frumoasă

te-au sărăcit, pârjolit și siluit
acei ce niciodată n-au iubit
te-au pus în închisoare la răcoare
cuvânt cutremurat de splendoare;
ba chiar te-au înghețat agățat de gard
lângă prostituate, acoperit de cuvinte aruncate,
te-au înlocuit cu fraze spurcate

te-au depărtat de eroi,
te-au împroșcat cu noroi,
te-au silit a învăța cuvinte străine
tocmai pe tine cuvânt divin
între cuvinte divine

de ce ați făcut asta hoților, nepatrioților?
de ce ați săpat temelia
pe care se reazămă glia?
voi, toți care nu știți a rosti cuvântul patrie
nici măcar nu veți muri într-o zi;
voi toți
sunteți deja cei mai morți dintre morți.

Mai uscat decât uscatul
nu-i decât deșerul inimilor furate
de amăgitor
chiar de sub izvorul apelor vii;

prin răscumpărare de sânge
ajunge deșertul câmpii
roditoare de neprihănire,
înconjurate cu gard de iubire

Cât de frumos miroase pâinea a rugăciune
când coace dragoste cuptorul inimii
și lemnele flăcării se smeresc în genunchi
lăudând cu limbi purificate
pe Dătătorul pâinii care se frânge.

Vijelii cumplite au îndoit copacul și l-au frânt,
Mitraliere de fulgere și vânt l-au pus la pământ
pe furiș, în miez de noapte
când cămășile nu-i erau coapte ;

aplecat peste el,
zefirul dimineților liniștite
se căznește să cânte la frunză
gură către gură.

.

Câtă vreme cuptorul dragostei
nu-și are căldurile coapte,
pâinea va fi neagră amară și arsă,
cu miez nedospit și de noapte,
cu coji de cămăși ce se varsă.

Dacă există fântâni pe pământ, există fântăni și în cer,
altfel, de unde s-ar mai potoli setea și după ce
ape vii s-ar mai închina cumpăna vieții?

Dacă există izvoare pe pământ, există izvoare și în cer,
altfel, de unde ar veni ploile
și mai ales de unde binecuvântările?

Dacă pe pământ râurile izvorăsc din munți
și curg către văi,
în cer însăși munții se topesc și, picurându-se,
dau forma rotundă de pământ cu miros de cer

Dacă pe pământ suflă vânt, și în cer,
Duhul Sfânt umple sufletele cu respirații de viață veșnică

Dacă până și pământul dă roade prin albii de rădăcini,
atunci cerul este însuși dătătorul de rod
și miezul hrănitor din inima lui

Câtă vreme pe pământ dorurile ard depărtările,
îmbrățișând oameni cu nădejdi din așteptări,
cerul îmbrățișează chiar dorul cu mijlocul dorului lui

Dacă pământul se acoperă cu noapte și se descoperă cu zi,
cerul hrănește prin ochi de ferestre
adormirile și trezirile pământești
din talgerul dragostei dumnezeiești

Dacă între pământ și cer fulgerele călătoresc
pe cărarea de păr a focului,
în pieptul dintre ceruri bat inimi de stele
în ritmuri egale
cu harul cântării de laudă pentru Dumnezeul meu.

Pentru că sunt oameni pe pământ,
îngerii vor trâmbița și cei care vor auzi
se vor muta în cer, pentru ca ceea ce era vremelnic
să ajungă veșnic în prezența lui Dumnezeu,
așa cum a poruncit Creatorul când l-a făcut pe om.

Multă vreme am crezut că Steaua Polară
s-a așezat în punctul polar al cerului;
asta până când am început să mă orientez
și să înțeleg că stelele sunt guvernate
după miliarde de puncte cardinale

Prin infinit rătăcește o stea călăuză
când praful de stele ruginit pe margini de buză
străfulgeră cer nepăzit
să fure copii din lumea lăuză.

Postari mai vechi »