Sunt oameni care nu sunt oameni,
sunt fiare cu gheare, șacali,
sunt șerp și baali.

Sunt oameni ce nu sunt ființe,
sunt luturi și stâncă
maree și apă adâncă.

Sunt oameni ce sunt mai mult decât oameni,
sunt aripi și soare,
sunt îngeri în vremi de constrângeri.

Trăiesc printre noi și oameni strigoi
și oamenii buni și oamenii răi
și oameni călăi.

O lume atât de pestriță
turnată-n matriță
își scrie-n stindard cuvinte ce ard,
cu scânduri din gard.

Trecute de porți, și trase la sorți
cohorte de oase uscate,
cresc toate în omul ce-l porți.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website