Se face condens pe planetă;
precipitată, își adună averile
și poverile în servietă;
și-a oprit utilajele,
își face de zor bagajele
și pare așa de grăbită
să plece pe furiș de pe orbită;

De fapt, a plecat de ieri, spre nicăieri;
polii și-au dezghețat norii
iar ecuatorul a închis cuptorul;
meridianele își varsă oceanele
în văile plângerii,
la capăt de arii și holde
adună-se îngerii.

E atâta de aproape vremea proorociei
căci lacrimi din ploile urgiei au prins să cadă;
începe în curând secerișul
și ilișul a tras zăvorul peste ogradă.

S-a făcut condens în nonsens;
șapte peceți, șapte trâmbițe
și șapte potire
pregătesc pentru mire, omenire:
au pus pe altare cântare,
din ultimul ceas se torc minutare;
rămân în picioare aleșii…
deja, în Eden, înfloresc cireșii.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website