Dezbrăcându-și cămașa de noapte
ziua se îmbăiază în raze de soare,
se înfășoară în vântul de afară,
se parfumează cu rouă nouă,
și plină de bucurie
se dăruiește, omule, ție.

Să o primești ca de fiecare dată
cu inima toată curată,
să o așezi între răsărit și apus
pe bolta de sus și în inima ta,
ca o epistolă,
între diastolă și sistolă.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website