Am călcat peste margini de lume, s-au rupt,
doar o crustă de viață aveau dedesupt;
împrejur încolțesc doar vulcani eruptivi
lângă gloate de oameni prea creduli și naivi.

Am călcat peste margini mărginite de văi
și păzite de haite de sălbatici dulăi;
stânci crăpate și sparte de cutremure-adânci
tencuiesc relief printre puii de stânci.

Am călcat peste marginea umbrelor morții
unde paznici corupți se înhaită cu hoții,
șir de oameni-țărână urmăriți de angoase
umple valea de umbre cu uscare de oase.

Am călcat după urme ce călcat-au pe apă
și duceau către stânca unde oameni se-adapă,
și-n cărarea de urme-ncrustată pe jos
să ajung negreșit la Mesia, Hristos.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website