Dacă ar erupe vulcanii cerului
ar arunca pietre fierbinți în galaxii,
căile lactee s-ar umple cu foc
și stelele polare și-ar pierde polaritatea.

Dar încă mocnesc vulcanii stâncoși
în vreme ce în vremuri se cațără în cratere,
transpirații de lavă îi trec pe fricoși,
se feliază cerul de-a lungul în gatere.

Aici, pe pământ, vulcanii se-ncalță
căci ierni le pătrund prin cratere-n oase;
prin limbă de clopot rugăciuni se înalță…
Adam, ca și Eva, dau haine de frunze să-și coase.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website