PAGINI

Categorii

Am lăsat pianul în mijlocul pădurii,
atunci când vor cădea frunzele
să cânte simfonii de toamnă.

Am lăsat pianul sub cerul noros
ca degetele de ploi să învețe să cânte
despre timpul frumos pe câmpul cu oi.

Am lăsat pianul în noapte, sub cerul senin,
degete de stele să îl atingă
și împreună cu îngerii să cânte divin.

Am lăsat pianul la margine de mare
și valurile l-au spălat pe picioare
iar vântul i-a furat cântul
făcându-l catarg de vapoare.

Am lăsat pianul la porțile de iarnă
și fulgii au dat să-i aștearnă
o mantie deasă de petale,
ca niște note muzicale.

Am lăsat pianul în mijlocul orchestrei
și s-a făcut tăcere;
murise pianistul…
dar nu mai e mult până la înviere.

Nici un comentariu existent inca.