Dacă aș putea, aș treiera
cuvintele printr-o sită deasă
nu prin ochiuri de plasă,
în așa fel încât cele care lovesc
și cele care rănesc
să nu aibă trecere, nici loc în rugăciuni,
să le prefac în tăciuni și pleavă,
să le înec în mări de gâlceavă.

Cuvintelor necioplite și cu noduri
să le dărâm arcuirea de poduri
iar stâlpii cuvintelor goale
să-i tai de la poalele și brâu
vărsându-le pleava în râu.

Prea multele cuvinte fără minte
le-aș face cimitir de oseminte uscate,
le-aș duce arestate,
cu mâinile legate la spate,
la casa de nebuni și deșertăciuni.

Din Cuvântul care a fost la-nceput
mi-aș face-adăpost și un scut
din care s-ar naște mulțimi de cuvinte cu litere sfinte;
le fac călăuză de învățătură
apoi le așez în Sfânta Scriptură.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website