Oare a fost Batșeba vinovată
Că s-a lăsat ușor înduplecată
De împăratul care o poftea
Când firea pământească-l stăpânea?

Și până unde-a mers în mârșăvie
Când uneltea a-l pierde pe Urie?
Ce chip urât și cât de găunos
Ispita ia în omul păcătos!

Cine mai poate, și, îndeobște, cum,
A-l mai opri pe vinovat din drum?
Mai este preț pentru păcat de moarte?
Și care, Doamne? Încă se mai poate?

Nu-i cer destul, oricât ar fi de mare
Cât are Domnul milă și-ndurare;
Toate păcatele din lume le-ar ierta
Dacă, smerită, lumea L-ar ruga.

Dar lumea zace, încă, în cel rău
Iar moartea-și bate coasa pe ilău;
Din David și Batșeba se nasc prunci
Iar din Isus Hristos se nasc porunci.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website