PAGINI

Categorii

Curgeau frânturi de univers
Prin albii încrustate-n vers
Și-atunci când întâlneau cascade
Cuvântul devenea balade.

Ca la concerte-n primul rând
Văzut-am îngerii plângând
Ștergându-și, pe furiș, mereu
O lacrimă de curcubeu.

De-atunci, cutremură-mă gândul:
“La început a fost cuvântul”
Și, ca o binecuvântare,
S-a împărțit la fiecare.

Pe front e hrana din gamelă,
Pe mare, flamura din velă,
E ca un trup pe cruce frânt
Și care s-a făcut cuvânt.

Mai curge încă infinitului,
Curând începe-va sfârșitul
De-a fi drumeți și peregrini,
Și pe pământ de-a fi străini

Avem cetățenie-n cer,
Eternitatea, giuvaier;
E moartea numai un tablou
Iar viața, naștere din nou.

Nici un comentariu existent inca.