PAGINI

Categorii

Cele lumi ce rămân în noroiul din lume

În curând se vor scurge în oceanul de spume;

Ridicând brațe reci către îngeri apteri

S-or trezi prea târziu că n-ajung nicăieri.

Cele lumi ce mereu sunt pe prag să distrugă

Nu au tihnă și pace, ci mereu sunt pe fugă;

Fug de propria umbră, cu obida în spate,

Și-alergarea se-afundă într-un iaz de păcate.

Nu au punct de plecare, nu au capăt de drum

Și vâslesc a pierzare înecate în fum;

În deșert își înalță iarăși turn Babilon

Iaz de foc le străbat înspre Armaghedon.

Nu disper. Mă mai rog, și te roagă cu mine

Dacă inima bate cu durere și-n tine;

Cel ce-ndoaie genunchii de sub inimi smerite

Încă poate să-nmoaie orice lumi împietrite.

Nici un comentariu existent inca.