PAGINI

Categorii

Ultimele poezii postate

Ultimele comentarii

Informatii blog

România era o țară și a ajuns o colonie,

era a ei înseși și a ajuns a oricui

și-au luat oamenii drumul bejeniei

iar cei rămași calcă pământ străin.

Țara mea stă în genunchi, nu să se roage,

o ghilotină stă gata să cadă peste inima ei

și n-are piept unde să se ascundă,

o scorbură o învelește ca pe o străină.

Din pleavă și neghină coci cojile de pâini,

mănânci nespălată pe mâini,

umbli legată la ochi și cauți vindecări

la vraci și vrăjitori și deochi.

Rezemat într-un cot, țăranul își bate sacadat coasa;

îl aud îngerii și ies la seceriș.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post.

Leave a comment