A fost furtună în univers,
s-au scuturat cerurile de galaxii;
vulcanii cu sinusuri sparte
miros a cămăși inundate
în apele învolburate, rebele
curg mii de miliarde de stele.

Se potolesc răzvrătiri și furtuna,
pe cer a rămas numai luna:
e oarbă, e surdă, e mută,
iar rochia ei descusută
din pliuri spre tiv se destramă,
cuptorul topește în albii aramă.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website