PAGINI

Categorii

România din afara României
S-a semănat în aria robiei,
A încolțit sub spini și pălămide
Iar albia i s-a umplut de hidre.

Exilul, ca o menghină, o strânge
Și de sub inimă îi curge sânge,
Cu sacii goi, uitată-n bejenie,
Tânjește după oaze din pustie.

Și își stâlcește graiu-n grai străin,
Se culcă-ntre uitare și suspin,
O prinde dor de visul ei natal
Când reazămă o targă din spital.

Acasă ierburile-i cresc în curte,
Cărările către fântâni i-s scurte
Iar cheile în uși au ruginit
De-atâta dor ajuns neostoit.

Bătrânii tăi încă mai ies la poartă,
Privesc în gol ca într-un hău de soartă;
Calcă tăcuți covorul de tăciuni
Apoi îngenunchează-n rugăciuni.

Nici un comentariu existent inca.