Când Îl chemăm,
Dumnezeu vine la întâlnirea cu noi
călcând cu grijă prin mijlocul cerului
ca nu cumva
să strivească vreo stea.

S-ar putea ca steaua aceea să fie a ta,
a mea, a lui, a ei,
râvnită de falși dumnezei,
râvnită să-i fure lumina,
cum i-a furat odată lui Adam grădina.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website