Se vând împachetate-n nopți
Zile cu sâmburii necopți,
Pline de icuri și de scoabe,
Pe colțurile de tarabe.

Puținii trecători, grăbiți,
În grija lor înfofoliți,
Aruncă mărunțiș olog
În talgerul pentru milog.

O ploaie rece și răzleață,
Încărunțită de mătreață,
Tivește colțurile zilei
Cu banii din cutia milei.

Târziu, zăresc lângă-o tarabă
Un om sărman care se roagă
Cu mâinile împreunate:
“O! Doamne, fă din nou dreptate!”

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website