Sunt mai bogat cu ultima-ți privire
Pe care mi-ai lăsat-o la plecare
Și care m-a adus din ierni polare
Atâta de aproape, de raza ta de soare

Sunt vindecat după acele șoapte
Că nu te duci fără promisiuni,
Că n-ai plecat definitiv în noapte
Și de atunci aștept din nou minuni

Sunt mai aproape de nemărginire
Acum, când mi-ai adus nemărginiri aproape.
Să nu-mi mai pleci nicicând din fericire !
Ca nu cumva să zboare iar fluturii de noapte

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website