Parcă se-aud busolele scâncind
Că nu găsesc direcții spre puncte cardinale,
Parcă fiori în coastă de colind
Dezgheață focurile în furnale.

Parcă se-aud planete scârțâind
Că au sărit demult de pe orbite
Le-ademenesc chibrite ce aprind
Lumini de sori cu razele zdrobite.

Și parcă se aude galopând
Cutremurul de cai nepotcoviți
Cu pietre universul împroșcând
Și-n urma lor râmân meteoriți.

Dar se va face-n cer, curând, tăcere,
Nici îngerii nu îndrăznesc a respira
Căci se va da semnalul de-nviere,
O! Vie, Doamne-mpărăția Ta!

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website