PAGINI

Categorii

Cel mare trebuie să se smerească
Cel îngâmfat, mândria să-și struneacă,
Să se ridice iarăși în picioare
Cel care trage norii de sub soare.

La ce folos să te-nvelești în bogății
Când inimile-s dune în pustii?
Cum să nu curgă lacom drumul fiert
Când nu-ntâlnește oază în deșert?

Alunecă din piscuri semeția
Când adâncimile își piaptănă făclia
Iar groapa marianelor adâncă
În cățărări spre cer ajunge stâncă.

Vârtejuri răsucite în tornade
În fierul cu rugină pun iscoade
Și vântul dezvelit de uragan
Se vinde în talciocuri pe un ban.

Orice-nceput își are un sfârșit
Iar inima când cordul și-a răcit
Își deapănă poveștile în piatră…
Le fă de carne, Doamne și le iartă!

Nici un comentariu existent inca.