Știți că fără lacrimi ochiul s-ar usca,
Inima nu ar avea cu ce se îmbrăca?
Știți că fără lacrimi nu este pocăință
Decât trudă, sudoare și vânt de suferință?

Fără de lacrimi plânsul ar fi o înscenare,
Fantomă de olog ce cumpără picioare;
Iar cerul nu ar plânge și ar uita de ploi
Iar jertfa de sub sânge ar fi uitat de noi.

Fără de lacrimi dorul s-ar îmbrăca-n uitare
Și inima ar bate în piept de depărtare;
Pe drumuri lunecoase am luneca-n ispite,
Cărările s-ar pierde în ghemuri încâlcite.

Fără de lacrimi cântul ar răguși a strigăt,
În cuibul de sub pene ar bântui cu crivăț;
În mările sărate doar sare ar rămâne
Iar pâinea s-ar zbârci sub frământări păgâne.

Fără de lacrimi vântul cuprins de uragane
A nituit în lume poveri de sub ciocane
Și adunarea păcii în inimi n-ar “încape”
De n-ar veni la noi Hristos, umblând pe ape.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website