De ce bat tunete la porțile norilor?
oare n-au și ploile orele lor de liniște?
dar războaiele de ce nu-și topesc armele
când focul trece prin inima lor?

Construim mereu turnuri babel
în loc de curcubeu,
ni s-au încurcat limbile și gândirea,
ne-am depărtat prea mult de Dumnezeu,
oare a înnebunit toată omenirea?

Bat tunete la porțile inimilor de piatră,
a surzenie, în hățiș de păduri;
poruncile din tabla legilor, spartă,
dau drum la izvoare, prin crăpături.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website