Doamne, încă-n bob de grâu
Ne înveți a coace pite
Când Tu pui spinilor frâu
În deșerturi dezgolite.

Doamne, încă în pustiu
Tu ai stors apă din stâncă
Să rămână omul viu
Și el, viu mai este încă.

Pe sub mare măturată
Doamne, ai făcut cărare
Printr-o viață tremurată
Ca să mergem fiecare.

Ai făcut minuni și semne
Spre a nu rămâne orbi
Lumile să nu ne-nsemne
Cu pecețile-i de robi.

Ne-ai vorbit prin sfinți și îngeri
De împărății de sus
Pân’ la semnele de frângeri
Ce le-a împlinit Isus.

Dar și astăzi mai vorbești
Gloatelor de surzi și muți
Căci vrei să ne pregătești
În veșnicii să ne muți.

Ne-am pregătit de plecare?
Putem spune: “suntem gata?”
Vreau să poată fiecare
Să răspundă: “Maranata!”

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website