Ni s-au răsturnat pe glezne
și munte și deal,
când apele păcatelor
ne-au dus în aval.

Stă gata să cadă în albia plină
o grindină roasă de la rădăcină;
Unde să se scurgă ultimul potop
Că peste pământ nu mai este loc?

Doar în adăpost de ram de măslin
Mai rămâne graalul mântuirii plin;
O lume pierdută, aproape pe ducă,
Se îmbarcă-n arcă, dacă mai apucă.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website