Ajungem toți în fața Mării Roșii
Și nu s-au pregătit corăbii a o trece,
Cu câți din gloată s-au lipit fricoșii
De tremură ca varga sub o cămașă rece?

Corabie sunt stâlpul de lumină,
Și stâlpul răsucit ca și un nor,
Sapă tuneluri pronia divină
Când carele de foc trosnesc ‘napoia lor.

Drumuri sub mări ajung în Canaan
Trecând prin poarta crucii, cea de lemn,
Se trage înapoi și Râul Iordan
Când Dumnezeu ne face doar un semn.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website