Am pus termometrul pământului:
are febră;
a hoinărit dezbrăcat pe afară
și a înnoptat înfometat într-o gară.

Are letargie și are coșmaruri,
îl bântuie numărul de sicrie
ce i-au căzut la zaruri
și clopotul tras la mijlocul nopții
de frânghia slabă a morții.

Poate se trezește și se face bine,
poate își varsă ceaiul de roșcove
și zeama de linte,
poate se va însănătoși
cum a fost înainte.

Să ne rugăm, se crapă zorile;
înfometate, croncăne ciorile.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website