Mi-e toamna-mpodobită cu gutui
Și pomii mi se reazămă pe aer.
Îmi sprijin scara peste tâmpla lui
Să-i descifrez cuvintele din vaier.

Îmi defilează peste vii cocorii
Și mă trezesc în zorii dimineții
Să mătur de pe aripa lor norii,
Să nu-i oprească-alunecușul gheții.

Îmi reazăm respirația pe vânt,
Mirosul toamnei îmi rămâne-nări
V-aștept iar păsări să vă aud cântând
Când veți veni de peste țări și mări.

Îmi reazăm gândurile pe speranțe
Și peste zidul de la vejnicie
Mi le dezbrac de grijă și restanțe
Și mă aplec să beau din apa vie.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website