PAGINI

Categorii

A fost o zi numită joi
Când ai cinat, Doamne, cu noi
Înconjurat de ucenici:
Tu, Dumnezeu, noi, slabi și mici.

Ni s-a părut așa bizar
Să Te încingi cu un ștergar
Apoi, trecând la fiecare
Te-ai aplecat să speli picioare.

Eram nevrednici, cu păcat,
Ca Petru, toți ne-am rușinat,
Dar Tu ne învățai smerirea
Ca să împarți cu noi iubirea.

Și totuși, unul Te-a vândut
Purtând un chip de prefăcut,
Dar mă întreb de-atunci mereu:
“Acela, oare nu sunt eu?”

La cina Ta, o Doamne Sfânt
Ne proroceai de trupu-Ți frânt
Făcând un legământ cu noi
Între Păstor și niște oi.

Apoi, privind la fiecare,
Rostita-ai binecuvântare
De drag de cei rămași în lume
De-a trece toți pe sfânu-Ți nume.

Ne-ai dus cu Tine-n Ghetsimani
Să știm că nu ne lași orfani
Și-ai plâns cu sânge printre lacrimi…
Era doar început de patimi.

Nu-și scurse ziua vremea toată
Când Te-a legat a lumii gloată,
Ca pe tâlhari Te-au arestat
Spre a Te duce la Pilat.

Chiar noi am zis că Te urmăm
Dar nu-ncetam să blestemăm;
Făcusem târgul cu fricoșii
Până-au cântat în zori cocoșii.

Apoi, cu Petru-am plâns amar
Când Tu scriai în calendar:
“O noapte și o zi de joi
Și toate astea pentru voi”

Nici un comentariu existent inca.