PAGINI

Categorii

Prea multe închinării deșarte
Prea mult deșert în închinare
Puțină viață pân’ la moarte
Prea largă cale în strâmtoare.

În prea îndepărtate ceruri
Îl căutăm pe Dumnezeu
Când El Se-arată-n fel de feluri
În pieptul tău și-n pieptul meu.

Prea mult ne rătăcim, o, Doamne,
Ca fiul cel risipitor
Și-am fi murit, ca el, de foame
De nu erai îndurător.

Ar fi și azi închis Edenul,
De heruvimi ar fi păzit,
De nu S-ar fi jertfit pe lemnul
De cruce Fiul Tău iubit.

Ce poate face o ființă
Din prăbușirea ei în hău?
Tu spui că este cu putință
Să poarte iarăși chipul Tău.

Nici un comentariu existent inca.