Lăsând livezile plângând
Lângă un leagăn plin de fructe,
Fiorul vântului, cântând,
Se cuibărește-n ramuri rupte.

Și, legănat de vise lungi,
Paltonul vântului îngheață
Când ninge cu zăpezi în dungi
În fiecare dimineață.

Abia când sună de întrare
Pe poarta ta, livadă nudă,
Trimit scrisori raze de soare
Pe fiica primăverii crudă.

Trezește-te să le citești
Și dă și gâzelor de veste:
Trimite cerul iarăși vești
Și Dumnezeu le tălmăcește.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website