Păcatul nostru, poate cel mai mare,
E-acela că ne punem de vânzare.
Când lumea a pășit dintr-o eroare-n alta
Ne-a dat vânzării târgului din Yalta

Și ne-am vândut în est și ne-am vândut în vest
Și ne-au rămas pământuri în arest,
În alianțe, fără aliați,
Ne apelăm dușmanii ca pe frați.
Creduli în ocrotiri neocrotite

Ne dezmembrăm armate decojite,
Le aruncăm la groapa de gunoi
Și nu ne pasă ce va fi cu noi.

Ne locuim pământul cu chirie
Iar inima ne bate în sicrie,
Ne-am scos și sufletul la amanet,
În țara mea se moare incomplet:

Se moare în duet cu vieți neterminate
Se moare de prostie, în păcate,
Se moare înainte, se moare înapoi,
Mor vremuri învechite dar mor și vremuri noi.

Și cel mai greu, se moare de durere,
Că nu avem nădejde-n înviere.
Pune-mi, Tu, Doamne, neamul în credință
Și iartă-l de bolirea-n suferință.

Prin harul Tău, eu știu că poți a-i da
Iar căpetenii după voia Ta
Și-L fă stăpân peste acest popor
În veci de veci, pe Domnul Domnilor.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website