Salcia nu se tunde niciodată,
n-ar îndura să i se taie ramurile
cum i s-ar tăia lacrimile,

mai apoi,
care râu i-ar mai spăla rădăcinile
așa cum Isus
a spălat ucenicilor picioarele?

Salcia nu se apleacă niciodată
să se adape;
ea însăși e aplecarea,
așa cum rugăciunea
e îmbrățișarea îngenuncherii
cu taina învierii.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website