Pășim prin noi ca peste răni
Și vasul inimii e plin,
Trecem de suflet ca prin vămi
Și nu mai dăm de cer senin.

Zăvoarele se-nchid cu nopți,
Ferestrele îs toate sparte,;
Lovesc furtunile în porți
Căci ne-a dat Domnul la o parte.

Ne-a-nchis în case să-nvățăm
Pentru examenul din urmă:
Vine Hristos! Câți Îl urmăm?
Câți nu ne-am rătăcit de turmă?

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website