Când nu mai ai, iubito
de unde mi te da
îngăduie-mi ,ochii,
a ţi-i cumpăra

îţi promit iubito
voi fi fericit
doar cu bucuria
de a fi privit

voi sorbi cu sete
din adâncul lor
picături de viaţă
ca dintr-un izvor

voi ierta păcatul
de-a clipi mai des
voi uita cuvântul
de neînţeles

noaptea, înspre somn,
pleoapa când vei strânge
peste geana lor
am să-nvăţ a plânge

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website