Spargem cuvinte cum am sparge lemne,
Facem din ele-apoi un foc de paie;
Străbatem viața și îi punem semne
Pe care le va șterge prima ploaie.

Umblăm pe jos, neîncălțați cu iarbă,
Facem poteci spre capăt de viață,
Deasupra, stelele încep să fiarbă
A semn că-ncep schimbările la față.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website