Mai lasă-l un an smochinul să crească,
Și poate că o să rodească,
Să nu-l tai Stăpâne, să nu-l pui pe foc,
În fața sfințeniei Tale mă rog.

Eu știu că nu este roadă în el,
Că n-are nici râvnă nici zel,
Cuprinde pământul degeaba
Și știu că Vierul făcutu-Și-a treaba.

Săpatu-l-ai, Doamne și nu a rodit,
Când Tu ai lucrat smochinu-a dormit,
Când Tu îl udai el doar a visat
Și-atunci când tăiai din ramul uscat.

Ziditutu-i-ai gard să nu-l jefuiască
Tâlharii și hoții din lumea lumească,
Trimis-ai lumină la el
Prin sânge din jertfă de Miel.

Mai lasă Stăpâne, smochinul,
Un an și-apoi scrie-i destinul!
Atinge-l cu mila cerească
Și poate va vrea să rodească!

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website