Captiv între meridiane și paralele
pământul tânjește după stele;
în intersecții, punctele cardinale,
trag la sorți direcții cu busole goale.

Munții, dezlegați de obezi și lanțuri
sapă șanțuri și canioane,
încarcă miezul pământului în camioane și care,
poruncind vântului să-l coacă
sub ultima ninsoare.

După o așa risipă de enegie
începe examinarea la geografie;
băncile de lemn așteaptă și tac:
noi dăm extemporal la următorul veac.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website