Am ajuns la granițele tale, patrie;
Ar fi trebuit să mă întrebe cineva
Dacă sunt de-al tău,
Dar nu era nimeni.

Oare pe milioanele de copii ai tăi
Plecați în bejenie, îi mai cunoști,
Pe cei plecați să-și caute un rost
Și-o ocrotire,
Dincolo de brațele tale întinse a așteptare?

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website