De la lacătul care închide porți
oamenii au trecut la lacăte care închid inimi,
de la furtul fructului oprit au trecut
la furtul de suflet împărțit
din pieptul neîmbrăcat
cu armura lui Dumnezeu.

A scăpat omul de potop
urcându-se pe curcubeu,
a ieșit din Sodoma pe munte de sare,
a trecut pe sub mare înaintea egiptenilor,
ca mai apoi inima lui să trădeze
stâlpul de nor și stâlpul de foc.

L-a ajuns noaptea rătăcirii;
undeva, departe, spre Dealul Căpățânii,
se zărește o lumină sub formă de cruce.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website