Într-o noapte, stelele s-au prins
în joaca de-a v-ați ascunselea :
luceferii numărau în grădină
în vreme ce stelele
s-au ascuns în anii luminăî

deodată au dispărut căile lactee,
constelațiile și galaxiile,
universul universal
și universul ancestral
și prima și ultima stea
din inima ta și inima mea.

s-au ascuns cu toți și cu toate
în infinit;
stau acolo, pitiți,
ca nu cumva să îi găsim
eu și dumneata.

eu, unul, nu vreau decât
să schimbăm regulile jocului:
timpul și spațiul eteric,
jucăndu-se ,
să nu îl lase pe căutător
în întuneric, împiedicându-se.

și mai ales, când se ascund,
stelele
să se ascundă pe rând,
și numai în ele însele,
lăsându-și neascunse visele.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website