Să mă-mpușcați de două ori în piept
Atunci când veți voi-a scăpa de mine:
O dată-n inima din sufletul meu drept
Și înc-o dată trageți în suspine.

Dar nu țintiți în zidul de credință
Căci e făcut din stâncă și din cer;
În coasta Lui, a lumii suferință
A fost mutată ieri de lăncier.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website