Încă nu s-a inventat lumea în care să fugi
Și din care să nu te întorci victorios
Dacă Îl ai în tine pe Hristos.

Pot poduri de lacrimi să-ți iasă în drum
Peste apele dulci și cele de scrum
Și totuși să nu te scufunzi și să nu te ascunzi.

Pot vânturile dezlegate împroșca cu păcate,
Ar putea ninsorile să-ți înghețe zorile
Și totuși, pașii rămași, să calce pe urme de pași
Iar privirile să nu părăsească Mirele

Întreaga biruință nu e cu putință
Dacă El nu te duce pe drumul de sânge și cruce;
Încă nu s-a inventat moarte în inima tăcerii
Să nu fie biruită de sfânta lumină a învierii.

Chiar de-ar pravăli peste oameni munți
Îngeri trădători și îngeri căzuți,
Pot suda mormântul cu gratii de fier
Că poarta de ieșire va duce spre cer.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website