S-au abătut asupra noastră anii
cu valurile lor de încercări
Ne-au înclinat ori zdrenţuit catargul
când navigam în noapte peste mări

Ne-au nins la tâmple firele de păr
şi ne-au brăzdat obrajii-n şir de riduri
Ne-au domolit în alergare paşii
ne-au ridicat spre tinereţe ziduri

Suntem mai firavi şi mai trecători,
parcă mai singuri şi mai văduviţi
de a cocoşului cântat în zori,
de ani , ce nu s-au mai lăsat trăiţi.

S-au abătut asupra noastră anii
o promoroacă, parcă, prinde clanţa
Vom ancora în cheiuri liniştite
şi spre destin ne-am îmblânzit speranţa

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website