PAGINI

Categorii

O, iartă-mă, Doamne, că nu am iertat
Și-n inimă vino să-mi fii Împărat,
Iar dacă din piatră ori stâncă-i făcută
O sfarmă în moară la crucea tăcută.

Dă-mi Doamne o parte din inima Ta
Să trec veșnicia odată cu ea
Și nu o mai cere nicicând înapoi
Să știu cât sunt suflet și cât îs noroi.

Comorile sfinte pe care le dai
Aș vrea să le iau cu mine în Rai;
Nu iau din pământ nimic pământesc,
Las totul aici și-ncep să iubesc.

Ceream îndurare când Tu m-ai iertat
‘Nainte de-a ști că-mi ești împărat,
De-ceea îmi iartă tot timpul pierdut
Pe care îl plâng că nu Te-am avut.

Nici un comentariu existent inca.