PAGINI

Categorii

De unde învăța-vei a hrăni
Când n-ai ajuns nicicând a flămânzi?
Cum ai putea iubire să primești
Când dragoste nu știi să dăruiești?

Pe care munte te trudești să sui
Când n-ai trudit la temelia lui?
Care izvor ai vrea să te adape
Când n-ai silit o stâncă să se crape?

Pe unde pașii tăi au alergat
De niciodată n-au îngenuncheat?
În mâinile întinse tremurând
Poți tu vedea un cerșetor flămând?

Ai fost tu călăuză pentru orbi
Să nu ajungă leșuri pentru corbi?
Oceanul întristării când e plin
Porți tu nădejde-n creanga de măslin?

Chiar haine zdrențuite de-ai purta
Ai împărți la toți inima ta?
Luat-ai crucea celui ce-a căzut,
Durerea lui, pe tine te-a durut?

Ai înmulțit tu pâini când flămânzea poporul
Așa cum a făcut Mântuitorul?
Și istovit în ziua ta de muncă
Arunci tu iar năvodul la poruncă?

Ai stat vreodată singur în spărtură
Când împroșcau săgețile cu ură?
La temelie ai cioplit în piatră
Ai învățat iertarea care iartă?

Cum să-ți alegi dușmanii și stăpânii
Fără să urci pe dealul Căpățânii?
Ai plâns la crucea dacă ai ajuns?…
“O! Doamne, iartă-mă că Te-am străpuns”!

Nici un comentariu existent inca.