Cine-i inimă stăpână peste stăpânirea ta?
În robia cărei roabe ar dori să mi te ia?
Cine îți aduce roade când hambarele sunt goale?
Cine, pentru veșnicie, la-nviere-o să te scoale?

Care pietre încolțite vor în tine-a încolți
Și în câte dimineți te trezești spre a trăi?
Umbletele-n miez de lume câte oare ai păzit
La apelul învierii să-mi spui că n-ai murit?

Lutul meu și piatra ta, cine toarnă Duh în ele?
N-avem dreptul a uita chipul Lui, formele mele;
N-avem drept a lepăda o făptură minunată
Pentru care a lucrat Tatăl meu și al tău Tată.

No Comments »

Nici un comentariu existent inca.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment

Nume (obligatoriu)

E-mail (nu va fi publicat) (obligatoriu)

Website